Lectura romanului Viața ca amintire e una incitantă, oferindu-ne, dincolo de zbuciumatul destin al personajelor traficate ca brațe de muncă la un complex animalier din Siberia, multe prilejuri de bucurie, tristețe, îngândurare, meditație la viață, la soarta omului, la imprevizibilul destinului uman, care numai ți se pare că nu te-ar privi și pe tine. Romanul te prinde și te surprinde, pe neașteptate, într-un vârtej cu scene de sclavagism modern și evocări de istorie medievala și contemporană, cu destine extrem de zigzagate, cu pasionale scene de iubire și amețitoare schimbări de soartă, cu deznodăminte tragice și, concomitent, optimiste.
Ion CIOCANU (recenzia Imprevizibilul destinului uman, 2015)