Ce minunat e să citești o carte înainte ca aceasta să-şi înceapă călătoria frumoasă către inimile şi minţile cititorilor. O carte împărtăşită ca un secret. O carte pe care o deschizi atent, pentru că are undeva între coperţi o atenţionare: „Atenţie! Vorbeşte inima". Și o îmbrăţişezi apoi cu palmele care îți trădează emoția în fața frumuseţii.
E o carte plină de daruri, scrisă cu dăruire.
Aşa s-a întâmplat cu această carte „Femeia CuMinte", de Ina Butnaru, în care fetița aceea cuminte, care scrie frumos şi învață bine", dar se simte tot mai invizibilă, învaţă cu trecerea anilor „să gândească cu inima și să simtă cu mintea" şi îşi dă voie să strălucească, după ce atâta vreme s-a simțit pierdută între atâtea și atâtea taskuri.
„Doamne, ce mult m-am căutat!"
lar revenirea la fotografie a fost „ca o intoarcere acasă". „Şi totodată simt clar, cu inima şi sufletul, că fotografia nu este destinația finală".
Şi ce frumos se întâlnesc aici în carte definițiile dragostei: cea a Micului Print, „Dragostea adevărată începe acolo unde nu se aşteaptă nimic în schimb", cu cea a autoarei: „Dragostea adevărată începe acolo unde se termină spectacolul seducţiei".
Şi îmbrăţişezi cartea, aşa cum îți îmbrățișezi propria fiinţă, cu întreaga lumină și cu toate umbrele tale. - Igor Guzun